mărunţiş în doi
nu ţi-am dat nimic
doar un orizont privat de ochii tai
şi patru pereţi
cusuţi cu mine
te-ai întins adormit exact când
pendula s-a oprit la fix
deasupra patului decorat
cu vise neaşteptate...de zircon
dormeai aşa frumos...
ţi-am dăruit şi-o inimă deşirată
într-un ultim naufragiu
pe un strop de fericire ascunsă
în funda perdelii din salon
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu